Porumbeii folosesc cu precadere sortimente de origine vegetala constituite din seminte de graminee si de oleaginoase cultivabile, fructe, verdeata, radacinoase si, intr-un procent redus, seminte de mac sau alte seminte ale unor plante din flora spontana. In cantitati limitate si periodic se includ in hrana si sortimente de origine animala: oua, branza, insecte, viemi de faina, pupe de furnici, maduva de oase de vita.
O ratie completa include pe langa aceste surse si un supliment de saruri minerale sub forma de grit (faina de oase, faina de scoici, coji de oua, creta furajera) precum si de vitamine. Acestea se administreaza in apa de baut sau odata cu furajarea.
In lista concentratelor energetice se includ in primul rand grauntele de graminee: mei alb, mei galben, mei rosu, dughie, glant, ovaz. Graul, secara, orezul si porumbul cu boabe mici sau maruntite constituie sortimente preferate pentru porumbei.
Semintele de plante oleaginoase sunt frecvent folosite in amestecuri si mai rar ca singura sursa de hrana. In lista plantelor oleaginoase sant incluse: canepa, inul, rapita, floarea soarelui, macul. Indiferent de felul acestora, semintele de plante se administreaza in hrana mai ales sub forma de amestecuri, ceea ce permite consumarea mai mult a celor preferate.
Unele amestecuri de seminte nu sunt destinate numai hranirii ci si asigurarii anumitor cerinte, ca de exemplu pentru calitatea penajului. Astfel, se recomanda pentru refacerea luciul penajului, dupa naparlire, reteta ing. Lakotos I., constand din: canepa 55g, floarea soarelui 15g, in 5g, rapita 5g, mei 10g, mohor 10g. La pasarile tinere se recomanda ca semintele de canepa sa fie putin stivite pana la obisnuirea organismului cu acest furaj.
In fortificarea organismului si in ameliorarea tulburarilor digestive se recomanda includerea in amestecurile de seminte a celor de mac. In practica exista si un amestec de seminte numit ,,hrana de sanatate%u201D si care asigura o buna functionare a organismului. Amestecul se compune, dupa Marin Longin Dolofan, din urmatoarele sortimente: seminte de mac, niger, cicoare, susan, salata, varza, anason, secara, toate in proportii egale. Amestecul de sanatate se administreaza 1-2 ori pe saptamana. Semintele de patlagina, cicoare, chimen, susan, fenicul, anason, salata au un rol depurativ.
Pentru pasarile (ex.:porumbeii) si exotice se practica hranirea cu un amestec de seminte format din canepa 30%, mei 15%, dughie10%, rapita 15%, glant15%, in 5%, fulgi ovaz 15%.
O sursa importanta de sortimente de origine vegetala o constituie frunzele diferitelor plante ca: salata, spanac, patlagina, marar, lucerna, papadie, mazare.
In hrana porumbeilor se include de asemenea fructele, legumele si radacinoasele care, pe langa diversificarea ratiei, asigura un important de vitamine si saruri minerale foarte necesare in echilibrul organismului. Aceste cantitati se administreaza de 1-3 ori pe saptamana.
Dintre sortimentele de furaje de origine animala incluse in hrana pasarilor enumeram: oua bine fiert si maruntit, branza proaspata de vaca, pupe de furnici, untura de peste, viermi de faina, insecte, maduva proaspata de os de vita. Aceste sortimente se pot administra dupa fierbere si maruntire simple sau in amestec cu nutreturi de origine vegetala (ex.: pesmet ).
Un component necesar in furajarea pasarilor il constituie nisipul, dupa o prealabila cernere, spalare si uscare la foc pe o tava.
Vitaminele sunt elemente necesare in existenta si vitalitatea pasarilor si pot fi administrate prin suplimente sau obtinute prin intermediul furajelor. Indiferent de sortimentele de amestecuri de seminte folosite in hrana pasarilor captive, la administrarea lor se vor avea in vedere urmatoarele recomandari generale:
se folosesc in sortimente salubre, fara imputitati sau cu mirosuri de mucegai, de soareci sau cu alte mirosuri neplacute;
sortimentele de ,,hrana moale pe baza de ou de gaina, maduva de oase de vita se dau numai in stare proaspata;
furajele verzi se dau in stare proaspata, bine spalate si uscate ;
semintele destinate furajarii pasarilor captive se pastreaza in ambalaje de hartie , panza, celofan si numai in locuri uscate si racoroase;
apa se administreaza zilnic si trebuie sa fie in permanenta la dispozitia pasarilor.
HRANIREA
Hranirea porumbeilor de concurs a fost, este si va fi inca mult timp un subiect controversat.
Despre acest domeniu al alimentatiei se pot spune multe lucrurii. Parerile sunt impartite: exista retete de hrana care unora le-au adus succesul, dar care sunt combatute de catre unii crescatori. Articolul de fata se doreste a fi o informare sumara a catorva aspecte general valabile legate de compozitia hranei porumbeilor.
Substantele indispensabile vietii porumbeilor sunt: apa si nutrientii (glucide, lipide, proteine, substante minerale si vitamine).
Apa este elementul necesar unei bune desfasurari a tuturor functiilor organismului. Necesarul zilnic de apa la porumbeii voiajori este de 30-60 ml variind in functie de temperatura mediului ambient, de perioada de activitate-repaus, si de pozitia cuibului etc. Perioada de repaus coincide cu perioada rece. Pe timp de iarna, un porumbel bea mai putina apa. Tinand seama de temperatura optima necesara, este recomandat ca pe timpul iernii apa sa fie tinuta in casa cateva ore inainte de administrare, pentru a ajunge la o temperatura in jur de 2o grade.
Sub 6 grade apa este prea rece, putand produce tulburari digestive. Pentru ca in perioada verii porumbeii consuma mai multa apa, se recomanda schimbarea apei cel putin de doua ori pe zi.
GLUCIDELE: Sunt alcatuite din carbon, hidrogen si oxigen. Data fiind componenta lor, ele mai poarta denumirea de hidrati de carbon sau carbohidrati. Cele mai importante glucide sunt glucoza, fructoza, zaharoza (zaharul), galactoza (glucidul din lapte), amidonul (glucidul din legume si cereale), celuloza si hemiceluloza (existente in vegetale), pectina si glicogenul (din muschi si ficat).Glucidele constituie o sursa importanta de energie pentru organism. Procesul de degajare a energiei (in ceea ce priveste arderea glucidelor) se produce rapid, comparativ cu alte surse energetice ale organismului.
De aceea, glucoza si zaharoza se recomanda porumbeilor voiajori la antrenamente si competitii. Rolul glucidelor este deosebit de mare pentru sistemul nervos central. Glucoza este predecesorul principal al glicogenului (rezerva principala de glucide in organism). Glicogenul se depune in ficat si muschi.
CEREALELE
In alcatuirea unei ratii pentru porumbei ,vor intra in mai mare proportie grauntele de cereale.Acestea au cam 70% hidrati de carbon(glucide),8-12% substante proteice so 2-8% lipide,putine substante minerale(1,5-4%) si cantitati apreciabile de vitamine E si B,insa sunt sarace in carotene(pro-vitamina A),cu exceptia porumbului galben ,care e ceva mai bogat.
GRIUL: Este cautat de porumbei,dar trebuie dat cu multa chibzuinta,pentru ca fiind bogat in hidrati de carbon,favorizeaza ingrasarea si sterilitatea masculilor.
PORUMBUL: De asemenea este cereala apreciata ,este un furaj cu putere energetica mare ,fiind bogat in proteine si glucide;avand si o cantitate oarecare de carotene,mareste pofta de mancare si ridica digestibilitatea ratiei.De preferat este sa se dea porumbeilor porumb cu bobul mic.Porumbul are valoare calorica mare , administrat in cantitati mari duce la ingrasare.
OVAZUL: Desi nu le place porumbeilor este un furaj bogat in feruginoase ,se asimileaza usor si contribuie la formarea unor pene de calitate ,netede si unsuroase.Este bine ca ovazul sa se dea in hrana porumbeilor in special iarna,adica in perioada de asteptare a viitorului sezon sportiv;el ajuta ca zburatoarele sa fie usoare dar cu muschi tari.In acelasi timp ,este un tonifiant al sangelui si al sistemului nervos.Are insa un usor efect de franare a ouatului la porumbei;asadar in perioada ouatului ar fi bines a fie redus.
ORZUL: Se recomanda sa se dea in hrana porumbeilor obositi dupa concursuri ,dupa gonire la cuib etc.
Amestecul de orz si ovaz constituie o hrana foarte buna pentru lunile ianuarie si februarie .Este bine sa nu se dea in hrana tineretului deoarece varfurile ascutite ale boabelor pot produce raniri pe traiectul digestiv.
Grauntele decorticate de ovaz si orz ,se recomanda sa se administreze pentru actiunea lor linistitoare ,pentru neutralizarea efectului produs de unele seminte excitante.
Orzul, mai ales ,are actiune calmanta asupra stomacului si este eficace in oprirea fermentatiilor intestinale ,in combaterea diareei.
SECARA: Are valoare nutritiva ceva mai redusa decat graul sau porumbul ,dar nu prea este pe placul porumbeilor.
ORZOAICA PE TIMP DE IARNA
Se spune ca orzoaica este cea mai buna hrana pe timp de iarna. Unii crescatori o folosesc in procentaje mari in ratia zilnica, chiar peste 50%. Ce alta combinatie ar merge pe timp de iarna? (pentru porumbei care nu au acces afara pana in primavara).
Cunoscand necesarul organismului unui porumbel in principii nutritive,in substante minerale si vitamine,este util sa se stie cum trebuie alcatuita o ratie de hrana pentru a raspunde cat mai complet unui organism in crestere si dezvoltare sau al unui organism care sa fie capabil sa produca energia necesara zborurilor etc.
In principiu ,o ratie bine echilibrata trebuie sa cuprinda 45-50% graunte de cereale (porumb,orz,ovaz,grau,secara,etc.)7-8-10% seminte de oleaginoase (floarea-soarelui,canepa,rapita etc.)
Stabilirea ratiei si alegerea grauntelor celor mai potrivite se fac cu mult discernamant ,cerand o buna cunostere a nevoilor organismului in perioada data.In functie de scop,de sezon,se pot da mai multe cereale sau dimpotriva acestea se reduc; se mareste cantitatea de leguminoase ,la nevoie se adauga oleaginoase etc.
LEGUMINOASELE
Boabele de leguminoase sunt bogate mai ales in substante proteice (22-40%) dar au grasimi putine (1-5%); au mai multe minerale decat cerealele,fiind bogate mai ales in saruri de fosfor si calciu;ele contin cantitati mai mari decat cerealele vitamine din grupa B, in special vitamina B1,dar mai putin carotene.
MAZAREA: Contine 22-26% proteina,50-52% substante neazotate,1-2% lipide si 4-5% celuloza.Avand digestibilitate ridicata ,ea poate sa intre in ratie in proportie de 15-20%, iar in amestec cu borceagul pana la 50-54%. Fiind bogata in substante minerale ea are,alaturi de porumb ,actiune favorabila asupra dezvoltarii organismului, mareste rezistenta la eforturi,ajutand la reducerea oboselii.De retinut ca bobul de mazare verde are actiune diareica.
MAZARICHEA: Prin continutul sau ,actioneaza asupra sistemului nervos.Ea poate intra in ratie pana la 20% ,desi unii columbofili introduc in ratie pana la 60-70 sau chiar 80%,dar in acest caz cu borceag,deci in amestec cu
grasime.Se va avea grija deosebita ca introducerea acesteia in ratie sa se faca treptat ,cantitatile majorandu-se saptamanal.Introdusa in ratie fara pregatirea tubului digestiv,mazarichea produce tulburari intestinale ;fecalele devin vascoase,cleioase,urat mirositoare. Nu se recomanda in hrana porumbeilor tineri ,intrucat uneori produce congestii intestinale.
SOIA: Desi foarte bogata in proteine ,nu se recomanda sa se dea in hrana porumbeilor ,intrucat poate produce tulburari manifestate prin schiopaturi ,ologeala etc..
LINTEA: Are o valoare nutritive ridicata :30-32% proteine ,fiind si destul de bogata in saruri minerale(calciu, fosfor, fier asimilabil etc).Se poate introduce in ratie in cantitate de 5-10% ,avand actiune de inviorare a porumbeilor obositi.
OLEAGINOASE
Nutreturile mai bogate in lipide sunt semintele oleaginoase;ele contin aproximativ 34,2% lipide, 24,3% proteine,22,55 substante extractive neazotate (in care intra si glucidele) si vitamina A .Dintre acestea amintim semintele de canepa ,in ,floareasoarelui si rapita.
Semintele de oleaginoase se recomanda sa se administreze in deosebi in timpul neparlirii ,avand actiune de stimulare a cresterii penelor ,fapt care ajuta la scurtarea perioadei respective.Datorita actiunii favorabile asupra cresterii penelor ,aceste seminte se dau in amestec ,in perioada premergatoare participarii la expozitii ,conferind penelor un luciu frumos.Ele stimuleaza ouatul si maresc procentul de fecunditate si
ecloziune.Au usor efect laxativ, drept pentru care se administreaza si ca depurative.Aceste seminte pot intra in ratie in proportie de 5-7%,cunoscand ca excesul lor poate produce ,mai ales vara anumite tulburari: indispozitie,febra,congestia ficatului ;ca atare ,ele trebuie dozate foarte atent,in special in perioada concursurilor.
FLOAREA-SOARELUI: Fiind foarte bogata in proteine si ulei ,cu continut de sulf usor asimilabil ,are actiune deosebit de favorabila in cresterea penelor ;ca atare, se recomanda ca in perioada naparlirii sa fie prezenta in ratie in proportie de 5-6%.
RAPITA: Semintele acestei plante sunt utilizate in hrana porumbeilor pentru continutul bogat de calciu ,magneziu,acid fosforic,sulf asimilabil ,precum si in substante grase (cca 38%).In cantitati mici (3-5% din ratie) au efect stimulator ;invioreaza ,prin marirea activitatii diferitelor functii vitale.
RAPITA ROSIE: Desi contine mai putin sulf si fosfor ,stimuleaza activitatea sistemului nervos si mareste forta de zbor ;se va da in cantitati mici:1/4 dintr-un degetar pe zi pe cap de porumbel,in amestec timp de 8-10 zile in perioada premergatoare zborurilor .Rapita ,fiind foarte hidrofila si mucegaind usor ,se va pastra in locuri uscate si in cantitati mici .
CANEPA: Semintele acestei plante plac foarte mult porumbeilor ,fiind bogate in substante proteice ,lipide si saruri minerale usor asimilabile;au actiune excitanta asupra instinctului genezic;se dau in ratie circa 3-5%
